Bolile autoimune ce apar atunci când sistemul imunitar al organismul își atacă propriile țesuturi în mod eronat. Acestea se declanșează în urma expunerii la un factor, de cele mai multe ori neidentificat. Deși, în multe dintre cazuri nu se cunoaște cauza exactă care a declanșat boala autoimună, tratamentul are ca scop reducerea activității sistemului imunitar, pentru a opri hiperactivitatea acestuia.

În prezent, specialiștii au identificat peste 100 de boli autoimune, cele mai frecvente dintre ele fiind lupusul, artrita reumatoidă, boala Crohn și colita ulcerativă.

Deși sunt greu de determinat, iar simptomele de debut pot diferi de la pacient la pacient, cele mai des întâlnite afecțiuni autoimune se numără:

• Artrita reumatoidă. Este o boală cronică, ce afectează articulațiile corpului, provocând inflamații, dureri și umflături.
• Lupus eritematos sistemic. Afectează articulațiile, plămânii, celulele sangvine, nervii și rinichii, provocând dureri și inflamații în tot corpul.
• Boala Crohn. Este o boală inflamatorie intestinală, care irită și inflamează tractul digestiv, provocând diaree și crampe stomacale.
• Scleroza multiplă. Apare atunci când sistemul imunitar atacă celulele nervoase, provocând durere, stare de slăbiciune generala, spasme musculare și chiar orbire.
• Diabetul zaharat de tip 1. În cazul acestei afecțiuni, sistemul imunitar atacă celulele care produc insulina din pancreas.
• Este una dintre cele mai întâlnite afecțiuni cronice ale pielii, în care hiperactivitatea sistemului imunitar colectează în piele celulele T. Acestea provoacă plăci argintii și solzoase pe piele, fiind nu doar inestetice, ci și dureroase.

Factori care pot provoca bolile autoimune

Deși în prezent, studiile din realizate de către cercetători nu au identificat cu exactitate cauzele care conduc la acest fenomen, există totuși anumiți factori de risc, care pot declanșa o boală autoimună. Printre aceștia se numără:

• Factori ereditari
• Expunerea la medii toxice și/sau poluare.
• Supraponderabilitatea sau obezitatea.
• Consumul de tutun.
• Administrarea anumitor medicamente pe termen lung, așa cum sunt cele pentru tensiunea arterială, statine și antibiotice.
• Infecții cronice.
• Excesul de estrogeni (în cazul femeilor).

În ultimii ani, factori precum influenta unor factori alimentari, cum ar fi glutenul sau lactoza, sunt asociate cu declanșarea unor boli autoimune, predispuse adesea și pe fond genetic. Conform studiilor recente, deficitul de vitamina D, consumul excesiv sau sare sau zahăr rafinat ar putea fi responsabile de apariția unor boli autoimune.

1. Menține un stil de viață sănătos: Adoptă o dietă echilibrată și bogată în nutrienți, fără exces de zahăr și alimente procesate, exercițiile fizice regulate și menținerea unui somn adecvat.
2. Evită stresul excesiv: Stresul cronic poate afecta sistemul imunitar și poate declanșa sau agrava simptomele bolilor autoimune. Găsește modalități să-ți gestionezi stresul prin tehnici de relaxare.
3. Evită expunerea la substanțe toxice: Anumiți factori de mediu, cum ar fi fumul de țigară, poluarea și anumiți compuși chimici, pot contribui la declanșarea sau la exacerbarea bolilor autoimune.
4. Evită expunerea la infecții: Infecțiile virale sau bacteriene pot declanșa reacții autoimune la persoane predispuse. Păstrează igiena personală și evită contactul direct cu persoanele bolnave, dacă poți.
5. Consultă medicul regulat: Pentru persoanele cu predispoziție genetică la boli autoimune sau care au fost diagnosticate cu o astfel de boală, este important să consulte medicul regulat și să urmeze planul de tratament recomandat.

Adoptând un stil de viață sănătos și luând măsuri preventive, poți reduce riscul și poți gestiona mai bine simptomele bolilor autoimune.